News

În prezenţa preşedintelui F.R. de Tir,
La Şibot s-a dezvelit bustul lui Iosif Sârbu, primul campion olimpic român
Vineri, 1 octombrie, la Şibot a avut loc dezvelirea bustului primului campion olimpic al României, Iosif Sârbu (1925 - 1964), care a cucerit medalia de aur la tir sportiv, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, în 1952, la armă cu calibru redus, 40 de focuri, culcat. La punerea în operă a acestui proiect, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la naşterea marelui sportiv, şi-au adus aportul Primăria şi Consiliul Local Şibot şi Filiala Alba a Academiei Olimpice Române. Momentul a survenit după ce la şcoala care de 3 ani poartă numele "puşcaşului de aur"
s-au desfăşurat timp de o săptămână întreceri sportive, culminând cu o demonstraţie de tir a Clubului Sportiv Constructorul Alba, un simpozion şi o masă rotundă organizate de Şcoala "Iosif Sârbu" şi Primăria Şibot. Totodată, la această şcoală a fost înfiinţat un cerc olimpic, care va promova sportul şi fair-play-ul în rândul copiilor.
La evenimentul omagial au participat primarul Ilie Tomuş, senatorul Alexandru Pereş, prefectul Ştefan Bardan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Alin Cucui, directorul Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Alba, Dan Opruţa, cadre didactice ale Şcolii "Iosif Sârbu" Şibot, în frunte cu directoarea Gabriela Coconu, precum şi câţiva săteni. AOR Alba a fost reprezentată de deputatul Clement Negruţ - director, Ioan Bâscă - vicepreşedinte şi prof. Vasile Grozav - secretar. Au venit special din Arad şi Bucureşti campionul olimpic, mondial şi european la tir, Sorin Babii - preşedinte al Federaţiei Române de Tir, prof.
univ. dr. Vasile Postolache şi Bogdan Burileanu - instructori ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Bustul a fost dezvelit de deputatul Clement Negruţ şi primarul Ilie Tomuş.
Preotul paroh a oficiat o slujbă de pomenire şi a sfinţit bustul, Te Deum-ul fiind urmat de depunerea de coroane din partea Instituţiei Prefectului, CJ Alba, Primăriei şi CL Şibot, DJTS Alba şi AOR Alba. După intonarea Imnului Olimpic, primarul Şibotului, directorul AOR Alba, reprezentantul COSR şi preşedintele FR de Tir au prezentat scurte date biografice şi au evocat personalitatea lui Iosif Sârbu, cu care a început practic gloria sportului românesc. Iosif Sârbu s-a născut la Şibot, în 21 septembrie 1925, dar s-a mutat la Bucureşti în 1929, îndrăgind tirul datorită tatălui său, care lucra la poligon. La 14 ani a câştigat primul trofeu - Cupa Oraşului Bucureşti, în 1946 a ajuns campion naţional, iar în 1947 a devenit campion balcanic. Succesul răsunător l-a repurtat însă la JO de la Helsinki, din 1952, unde l-a învins pe reprezentantul URSS. Din cauza unei accidentări la ochi, puşcaşul a inventat un dispozitiv pentru a schimba poziţia de tragere, dar rezultatele nu au mai fost la nivelul celor anterioare. La nici 39 de ani, cu câteva zile înainte de Olimpiada de la Tokio, s-a împuşcat mortal, dar în urma lui rămâne prima performanţă notabilă la Jocurile Olimpice adusă de un sportiv român. Cu această ocazie, Sorin Babii i-a înmânat primarului Ilie Tomuş o plachetă, pentru meritul ridicării bustului fostului campion olimpic.
Robert GHERGU
De "Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice,
Înţelepţii Şibotului au avut un ospătar de lux: primarul Ilie Tomuş
Vineri, 1 octombrie, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, la Căminul Cultural Şibot s-au desfăşurat, pentru al treiea an consecutiv, manifestările organizate de Primăria şi Consiliul Local în semn de preţuire pentru înţelepţii comunei, iniţiator fiind tânărul şi vrednicul primar Ilie Tomuş. La deschidere au participat şi prefectul Ştefan Bardan, care a copilărit în comuna învecinată Ceru Băcăinţi, şi deputatul Clement Negruţ, care le-au urat participanţilor multă sănătate, spor în toate şi viaţă lungă, iar primarului Ilie Tomuş i-au transmis să devină primul gospodar care reuşeşte să câştige două mandate consecutive în fruntea locuitorilor din Şibot. De altfel, realizările primarului au fost evidenţiate de medicul comunei Şibot, care a enumerat modernizările făcute la şcoală, grădiniţă, căminul cultural, etc.
Cei aproximativ 150 - 200 de bătrâni au beneficiat de o masă festivă, cu mâncăruri şi băuturi alese, printre cei care au servit la masă numărându-se însuşi primarul Ilie Tomuş. La tombolă organizată cu acest prilej au fost puse la bătaie de la alimente de bază (zahăr, ulei, oţet, făină, paste făinoase, cafea, etc) şi băuturi (sticle cu bere, vin, suc, etc.) la obiecte casnice (căni, vase din plastic sau sticlă, mături, găleţi, coşuri de nuiele, pături, ceasuri de perete) şi detergenţi (de rufe şi vase) sau cosmetică (săpunuri, pastă de dinţi şi de ras, etc.). A urmat un spectacol folcloric susţinut de îndrăgita interpretă locală Ancuţa Matei, laureată a numeroase concursuri de muzică populară, bănăţeanca Ana Muntean, venită special din Spania, şi Eugen Mihăilă. Şibotenii s-au distrat până noaptea târziu, uitând de necazurile de zi cu zi. (R.G.)
La Şibot s-a inaugurat o grădiniţă la standarde europene
 
Miercuri, 22 aprilie, la Şibot a avut loc inaugurarea oficială a noii grădiniţe cu program normal, construită după toate cerinţele Uniunii Europene. La eveniment au participat deputatul PD-L de Alba, Clement Negruţ, prefectul Ştefan Bardan, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel, primarul comunei Şibot, Ilie Tomuş, inspectorul şcolar general al IŞJ Alba, prof. Cornel Sandu, cadre didactice, elevi îmbrăcaţi în costumele populare din zonă, precum şi alţi reprezentanţi ai comunităţii locale. Preotul comunei a oficiat o slujbă de sfinţire a noii clădiri, iar oficialităţile prezente au tăiat panglica inaugurală. Istoricul noii grădiniţe este unul pe cât de ciudat, pe atât de interesant. În legislatura fostului primar liberal Ioan Herlea, Guvernul PNL alocase suma de 2,5 miliarde de lei vechi pentru reabilitarea Grădiniţei Şibot, clădire care însă... nu exista, preşcolarii fiind educaţi în localul şcolii. Fără a încerca să găsim neapărat un vinovat, trebuie spus că s-a ajuns în această situaţie pe seama binecunoscutelor conflicte politice la nivel judeţean dintre PNL şi PD-L, liberalii încercând
să atragă pe căi ocolitoare fonduri pentru comunele administrate de primari PNL, având în vedere apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale de anul trecut. În final, construcţia noii grădiniţe a început la 1 noiembrie 2008, execuţia lucrărilor fiind definitivată în acest an, înainte de Paşti. Grădiniţa a fost construită în apropierea şcolii, pe un teren al Primăriei Şibot, de către SC Alsecon II Sebeş, având toate dotările necesare: instalaţii electrice, sanitare, termice noi, geamuri termopan, parchet melaminat, izolaţie termică prin anvelopare, grupuri sociale moderne, inclusiv pentru persoane cu handicap, mobilier adecvat. De asemenea, în faţa grădiniţei a fost amenajat un miniparc de joacă pentru copii, cu mai multe module: tobogan, balansoar, etc.
Primarul Ilie Tomuş ne-a declarat că valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproximativ 4 miliarde de lei vechi, până acum fiind achitată doar suma de 2,5 miliarde de lei vechi. La această unitate preşcolară vor fi educaţi 40 - 50 de copii ai locuitorilor comunei Şibot, care are în sfârşit o grădiniţă.
Robert GHERGU

 

 

 

Ancuţa Matei - o ascensiune fulminantă în muzica populară autohtonă
 
Tânăra interpretă de muzică populară Ancuţa Matei locuieşte în comuna Şibot şi s-a născut în 4 septembrie 1986. A început să cânte de mică, la serbările din comună şi din împrejurimi, îndrumată de tatăl ei, taragotist. Clasele V-VIII le-a urmat la Liceul de Muzică din Alba Iulia. "Am fost clar influenţată de fratele meu, care cânta mult mai bine decât mine. Am venit amândoi la Liceul de Muzică din Alba Iulia. Aici am început să ies pe scenă şi să cânt îndrumată de profesorul Ghiţă Albu. După ce s-a îmbolnăvit Ionuţ, fratele meu, a urmat o perioadă de tăcere. A urmat lupta lui pentru supravieţuire, l-am însoţit în Franţa unde urma să fie operat. Din nefericire, totul a fost prea târziu iar el a plecat în ceruri. N-am mai cântat aproape trei ani după moartea lui", ne-a mărturisit tristă Ancuţa. Abia în clasa a XI-a, încurajată de cei dragi, s-a transferat la clasa de canto-popular a profesoarei Teodora Zărnescu şi a început să dea din nou glas sentimentelor, în cântecul popular, pe scenă. În momentele de cumpănă, părinţii şi profesorii i-au fost din nou aproape, îndemnând-o să nu renunţe. Aşa că acum are un mini-repertoriu, alcătuit din cântece culese din Balomirul de Câmp - doine de dor, de mamă, învârtite. Ancuţa Matei ne-a spus că interpretează cu drag melodii din repertoriul celebrilor Drăgan Muntean, Ana Muntean, Mariana Deac. Pe scenă iese înveşmântată în portul popular specific zonei Şibotului, cu interferenţe din judeţul Hunedoara.
"La început am avut mari emoţii la ieşirea pe scenă, dar acum mă simt în elementul meu. Cele mai mari
satisfacţii le am atunci când cobor de pe scenă în culise iar prietenii şi cei apropiaţi mie îmi confirmă că am avut încă o dată o prestaţie bună", ne-a spus Ancuţa. Printre susţinătorii ei fervenţi se numără şi fratele mamei sale, Ilie Tomuş, viceprimarul comunei Şibot. "Se zbate de ceva timp să readucă la viaţă tradiţia şi cântecul popular în Şibot. Mai mult, pe mine personal mă ajută cu tot felul de culegeri de folclor şi mi-a făcut rost chiar şi de straie populare. Îi mulţumesc pentru că crede în mine", mărturiseşte Ancuţa Matei. Un alt susţinător fervent este tatăl interpretei care a şi acompaniat-o la taragot, în primăvara lui 2006, la Serbarea păstorească "Zi-i bade cu fluiera" de la Şugag. Şi, după cum ne-a promis într-un inteviu anterior, Ancuţa Matei a reuşit pe parcursul anului 2006 cam tot ceea ce şi-a propus: a luat premiul întâi la concursul de folclor din Câmpeni - "Sus, sus, la moţi la munte"; a obţinut locul I la Festivalul Concurs de interpretare "Strugurele de aur" - Jidvei 2006 cu doina Anei Muntean "Trandafir cu creanga în apă", şi în decembrie anul trecut, tot locul I la prestigiosul Festival-concurs de muzică populară "Moştenitorii", desfăşurat la Alba Iulia.
Ancuţa Matei este studentă în anul I la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, la Ştiinţe Economice. Ea ne-a spus că, după absolvirea facultăţii, îşi va găsi un job pe măsura pregătirii sale dar intenţionează să şi cânte, în paralel, muzică populară. Totodată, şi-a pus în plan ca în 2007 să înregistreze şi un album de muzică populară. O aşteptăm!

 

 





 

Un primar pentru o comună europeană
Interes pentru eficientizarea activităŢii aparatului propriu şi permanentizarea dialogului cu cetăŢenii
Interviu cu Ilie TOMUŞ, primarul comunei Şibot
În locul numit Delniti s-a descoperit o Vila rustica - aşezare romană, atestată documentar pentru prima dată în anul 1281 cu numele Kener (în 1733 Sibeth), la 1839 - Also Kenyer, Zsibot, este o veche aşezare cunoscută prin lupta de la Câmpul Pâinii din 13 octombrie 1479. În prezent, comuna Şibot deţine o populaţie de 2725 locuitori. Majoritatea locuitorilor activi se află în Şibot şi Balomir, desfăşurându-şi activitatea în oraşele din împrejurimi, iar o parte din aceştia în comună. Populaţia satelor Băcăinţi şi Sărăcsău este îmbătrânită, deoarece tineretul din aceste sate s-a îndreptat spre oraşe, iar posibilitatea de a avea un venit minim de trai în aceste localităţi este mai scăzută, având în vedere că ele se află de partea cealaltă a râului Mureş şi deplasarea cu mijloacele de transport este anevoioasă, în special în perioada octombrie - martie.
- Domnule primar, care sunt primele acţiuni pe care le-aţi întreprins de la începutul mandatului în calitate de primar al comunei?
- Unele din primele acţiuni cuprinse în strategia mea post - electorală au avut în vedere colaborarea cu Consiliul Local, îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii aparatului propriu şi permanentizarea dialogului cu cetăţenii. În acest context, relaţia cu domnul viceprimar, ales prin votul majorităţii Consiliului Local, are la bază sprijinul reciproc şi colaborarea în vederea rezolvării problemelor comunităţii locale. Eficientizarea activităţii angajaţilor din Primărie, precum şi completarea posturilor vacante din organigramă sunt măsuri menite să completeze lipsa de personal din unele compartimente şi să contribuie la bunul mers al instituţiei. O altă măsură întreprinsă are ca scop permanentizarea dialogului cu cetăţenii care vin la Primărie, pentru că relaţia administraţie - cetăţean este o prioritate a primarului comunei Şibot.
- Ce alte probleme prioritare mai stau în atenţia dumneavoastră?
- Este evident că există şi alte probleme aflate pe lista mea de priorităţi, din care enumăr câteva: * finalizarea studiilor de fezabilitate şi a demersurilor pentru finanţarea unui proiect integrat în localităţile Şibot şi Balomir privind canalizarea apei menajere, punerea în funcţiune a staţiei de epurare, precum şi lucrări de infrastructură rurală; * construirea unei grădiniţe pentru copii în localitatea Şibot; * înaintarea documentelor solicitate de către Compania Naţională de Investiţii pentru construirea unei săli de sport în localitatea Şibot; * repararea pasarelei peste râul Mureş precum şi asigurarea de fonduri pentru lucrări de infrastructură în localităţile Sărăcsău şi Băcăinţi; * promovarea unor proiecte privind îmbunătăţirea calităţii vieţii şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei cu venituri reduse, inclusiv a populaţiei de etnie romă.
- Cum colaboraţi cu consilierii locali?
- Este nevoie de timp pentru a fi înlăturate toate efectele unei confruntări fie ea chiar şi electorală, dar eu sper că până la urmă opoziţia făcută de către unii consilieri în aceste luni se va atenua. Mai precis, momentan am o colaborare foarte bună cu 7 din cei 11 consilieri aleşi, aceştia fiind prezenţi la toate şedinţele la care au fost convocaţi. Precizez că cetăţenii interesaţi ai comunei pot să participe la şedinţele Consiliului Local şi de asemenea pot avea acces la documentele de şedinţă, întrucât în opinia mea nimeni nu trebuie să sufere din cauza lipsei de informaţie.
- Bănuiesc că sunt multe de făcut până ce oamenii vor putea spune că locuiesc într-o comună apropiată de Occident. Cum vedeţi viitorul comunei din care faceţi parte?
- Comuna Şibot mai are de parcurs câteva etape până la statutul ei de comună apropiată de Occident, aşa cum îi spuneţi dumneavoastră. Nu putem însă rata şansele şi oportunităţile oferite de fondurile structurale de a ne moderniza drumurile, de a introduce canalizarea, de a
asigura comuna cu alte utilităţi. Vorbind de viitor, un principiu de bază al politicii europene este acela al asigurării coeziunii economice şi sociale, a înlăturării decalajelor dintre sate, implicit dintre regiuni şi localităţi. Din păcate în judeţ mai există chiar şi oraşe care se confruntă cu aceleaşi lipsuri ca şi noi, aşa că suntem în competiţie şi cu acestea, deşi contribuţia de co-finanţare a proiectelor este aceeaşi, doar că veniturile la bugetul local sunt altele. Totuşi la început am enumerat şi câteva oportunităţi la care permiteţi-mi să adaug şi aerodromul pentru avioane uşoare. Aşa că eu cred că vom avea parte de un viitor mai prosper. Mă bazez în afirmaţia mea că vom continua să întocmim proiecte pentru a putea beneficia de finanţări, deoarece avem oameni harnici şi pricepuţi în comună şi sper, că în acest efort general, vom fi sprijiniţi şi de către Consiliul Judeţean.
- Care este starea drumurilor comunale?
- Starea drumurilor comunale s-a schimbat în bine, dar cu siguranţă mai avem situaţii nerezolvate şi cetăţeni care îşi doresc drumuri mai bune. Comuna Şibot se încadrează din acest punct de vedere în contextul naţional al necesităţii îmbunătăţirii stării drumurilor.
- Şcolile, căminele culturale ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice primar. Dumneavoastră cum vedeţi treburile?
- Educaţia, cultura şi învăţământul sunt priorităţi ale mandatului meu, dar se cuvine să fac câteva precizări. În privinţa calităţii procesului de învăţământ avem o tradiţie, mărturie fiind personalităţile prezente la manifestările dedicate fiilor satului. Cred că performanţa în procesul educaţional este un cuvânt accesibil, întrucât există cadre didactice care pot realiza acest lucru. În privinţa căminelor culturale, acestea nu au fost renovate pentru a fi doar construcţii care să arate bine, ci în ele să aibă loc activităţi culturale şi de promovare a tradiţiilor şi datinilor locale. Rezultatele obţinute până în prezent, respectiv locul I la faza zonală a concursului "Cultură pentru cultură" şi locul II la faza judeţeană sunt elocvente privind activitatea culturală în comuna Şibot. Un motiv de satisfacţie îl constituie turneul efectuat în luna iulie în mai multe oraşe din Ungaria, manifestare artistică la care alături de formaţii din numeroase ţări au participat tineri dansatori din comuna noastră.
- Ce s-a întâmplat în localitatea dumneavoastră pentru a atrage investitorii străini?
- Deşi nu am "moştenit" nimic la acest capitol mă voi strădui să asigur condiţii pentru atragerea investitorilor străini. Am enumerat preocupările privind infrastructura şi inventarierea şi valorificarea potenţialului local. O oportunitate în acest demers poate fi şi susţinerea Consiliului Judeţean ca instituţie ce are o experienţă în acest domeniu. Cred ca ar trebui să ne promovăm localitatea şi în punctele de trafic turistic existente, Popasul Florance, Hanul Şurianu şi în viitor în spaţiile de servicii de pe autostradă. Trebuie să facem cunoscut faptul că, geografic, comuna Şibot este foarte atractivă din perspectiva viitoarei autostrăzi şi că nu a fost încă valorificată suficient importanţa nodului de cale ferată, la care adăugăm şi existenţa actualului drum naţional DN7. Tot în acest context amintim resursele naturale ca agregatele minerale, importanţa râului Mureş ce traversează localitatea, de aceea cred că la Şibot trebuie să se dezvolte o zonă industrială. Numele de "Câmpul pâinii" este un argument în dezvoltarea unui sector agroindustrial, care să valorifice superior produsele obţinute de către agricultorii şi fermierii din comuna Şibot. În final doresc să îi asigur pe concetăţenii localităţilor Şibot, Balomir, Sărăcsău şi Băcăinţi de faptul că primarul, Consiliul Local ales şi angajaţii din aparatul propriu sunt decişi să contribuie la statutul european al comunei Şibot.